PROPUNERI DE MODIFICARE A LEGII APICULTURII 383/2013 REPUBLICATĂ FORMULATE DE CĂTRE FEDERAȚIA ROMAPIS

FORMA ACTUALĂ

FORMA PROPUSĂ

JUSTIFICARE

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. -

  (1) Obiectul prezentei legi îl constituie crearea cadrului legal privind reglementarea activităţii apicole în scopul protejării albinelor şi dezvoltării apiculturii.

 (2) Creșterea albinelor este o îndeletnicire tradițională a populației și constituie, prin rolul său economic, ecologic și social, o parte a avuției naționale.

Art. 2. - Activitatea în apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică cu respectarea legislaţiei în vigoare. Statul  român prin ministerele de resort sprijină activitatea de creştere a albinelor, a creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, a valorificării superioare a resurselor melifere, a produselor apicole şi a conservării biodiversităţii.

 

 

 

Art. 3. -

Apicultorii organizați în forme asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru înființarea, dezvoltarea și modernizarea stupinelor prin accesarea măsurilor prevăzute în programele naționale sau europene destinate acestui sector.

La Art. 3 se introduce un nou alineat (2) cu următorul conținut:

 

(2) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale recunoaște asociațiile profesionale apicole legal înființate ca parteneri de discuție în elaborarea politicilor, strategiilor și programelor de creștere și exploatare și le sprijină financiar prin intermediul Programului Național Apicol. În vederea valorificării superioare a resurselor melifere, protejarea ecotipului local și a conservării biodiversității MADR va constitui un Consiliu Consultativ pentru sectorul apicol prin  cooptarea celor mai reprezentative personalități din cercetarea și învățământul superior  recunoscute de sectorul apicol, persoane cu atribuții în domeniu din cadrul ANZ și ANSVSA precum și din reprezentanți ai structurilor asociative reprezentative din apicultură (care au statut federativ național și întindere în minim 10 județe).

S-a dovedit în timp utilitatea formelor asociative profesionale în agricultură în general dar în apicultură în mod special. Propunem un parteneriat serios al MADR cu formele asociative. Constituirea Consiliului Consultativ pe sectorul apicol reprezintă o necesitate pentru identificarea soluțiilor la gravele probleme cu care se confrunta sectorul. Apelarea MADR la acest Consiliu Consultativ format din experți de referință ai sectorului, responsabili ai unor instituții cu atribuții în domeniu precum și reprezentanții formelor reprezentative asociative din sector poate conduce la cele mai bune soluții, neutre dar eficiente pentru dezvoltarea sectorului prin măsuri administrative bazate pe dovezi științifice și practice.

Art. 4. –

Apicultorii pot participa la programe de formare profesională organizate de Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" sau de alți furnizori de formare profesională autorizați, în condițiile legii.

 

 

Art. 5. -

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) apicultură - ramură agricolă din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de creștere, exploatare, înmulțire și ameliorare a albinelor melifere; știința care se ocupă cu creșterea și îngrijirea rațională a albinelor, în scopul obținerii și folosirii produselor apicole și polenizării florei entomofile;

b) produse apicole - produsele obținute de la familia de albine ca rezultat al activității acesteia, sub denumirea de miere, polen, păstură, lăptișor de matcă, apilarnil, ceară, propolis, venin de albine;

c) material biologic apicol - orice material biologic provenit din familia de albine care poate fi utilizat pentru reproducție și selecție, pentru activități apicole sau pentru comercializare;

d) apicultor - persoană care deține, crește și/sau exploatează familii de albine;

e) stup - echipament apicol, asamblat, care adăpostește familia de albine în perioada de creștere și exploatare și este utilizat atât în stupăritul staționar, cât și în stupăritul pastoral;

f) familie de albine/colonie de albine - unitate biologică alcătuită din albine lucrătoare, matcă, trântori, faguri pentru dezvoltarea și depozitarea hranei, care se află într-un stup;

g) roi artificial pe faguri - unitate biologică alcătuită din rame cu faguri, în general 3-5, cu puiet în toate stadiile de dezvoltare și provizii de hrană, albina de pe rame și o matcă împerecheată;

h) roi la pachet - unitate biologică alcătuită în general din 1-1,5 kg albină tânără însoțită de o matcă împerecheată și care nu cuprinde faguri;

i) matcă/regină - singurul individ femel din familia de albine cu organe reproducătoare complet dezvoltate, capabil să se împerecheze și să depună ouă fecundate;

j) trântor - individ mascul din familia de albine apt pentru împerechere cu matca;

k) stupină/exploatație apicolă - totalitatea familiilor de albine deținute de o persoană, care poate fi amplasată pe o singură vatră sau pe mai multe vetre, în număr variabil. O stupină/exploatație apicolă poate cuprinde echipamente specifice, utilaje și construcții necesare pentru desfășurarea activității apicole;

l) vatră de stupină - locul/suprafața de teren pentru amplasarea unei stupine, în sistem staționar, permanentă sau în sistem pastoral ori temporară. Vatra poate fi permanentă, dacă stupii sunt amplasați în același loc pe toată perioada anului sau cel puțin pe perioada iernării, ori temporară, atunci când stupii sunt transportați și amplasați pe o perioadă limitată de timp în vederea valorificării unui cules;

m) stupărit staționar - sistem de întreținere și exploatare a familiilor de albine pe aceeași vatră pe toată perioada anului;

n) stupărit pastoral/transhumanță - sistem de întreținere și exploatare a familiilor de albine care include deplasarea acestora, pe vetre temporare, pentru valorificarea unor culesuri sau pentru polenizare dirijată;

o) plante entomofile sau floră entomofilă - plante ce sunt polenizate cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;

p) polenizarea plantelor - proces prin care polenul este transferat din sacii polinici ai anterelor pe stigmatul pistilului, proces prin care se asigură fecundarea plantelor. Polenizarea entomofilă, dirijată, cu albine, se realizează în scopul sporirii producției de semințe, fructe și legume;

q) bază meliferă - totalitatea plantelor din flora spontană și cultivată, care sunt cercetate de albinele melifere pentru polen, nectar sau mană;

r) rasă de albine - populație de familii de albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creșterea "în sine", care are un genofond comun și posedă anumite particularități fenotipice, adaptată condițiilor pedoclimatice și florei melifere din zona respectivă;

s) familie de albine de elită – familie de albine de rasă pură, cu performanţe superioare selecţionate, ca urmare a aplicării programului naţional de ameliorare şi care transmite constant, prin descendenţă, însuşirile respective;

ş) stupina de elită – stupina autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Zootehnie «Prof. dr. G. K. Constantinescu» în creşterea familiilor de albine de elită şi producerea de material biologic selecţionat, conform programului naţional de ameliorare la albine;

t) stupină de multiplicare – stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Zootehnie «Prof. dr. G. K. Constantinescu», pentru multiplicarea materialului genetic provenit de la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită, conform programului naţional de ameliorare;

ț) carnet de stupină - document elaborat de forma asociativă și aprobat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care conține informații cu privire la mișcarea efectivului, starea de sănătate și întreținere a fiecărei familii de albine, tratamentele efectuate, deplasările în pastoral, precum și alte operațiuni din domeniul apicol;

u) valoare de piață - prețul pe care apicultorul îl poate obține prin vânzarea familiilor de albine și a producției de miere obținute în urma culesului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ț) carnet de stupină - document elaborat și aprobat de ANSVSA, distribuit și înregistrat de forme asociative, care conține informații cu privire la mișcarea efectivului, starea de sănătate și întreținere a fiecărei familii de albine, tratamentele efectuate, deplasările în pastoral, precum și alte operațiuni din domeniul apicol;

 

 

După  capitolul I se introduce un nou capitol I’ având următorul titlu:

 

CAPITOLUL I’ Calitatea mierii

 

Iar după Art. 5 un nou articol 51 cu următorul conținut: 

 

Producătorii, procesatorii și comercianții sunt obligați să menționeze vizibil pe etichetă  țara de origine. Pentru amestecurile de miere este obligatorie inscripționarea vizibilă pe etichetă a țării de origine și a procentajului de participare la amestec pentru fiecare miere. Exemplu: amestec de miere din România 80% și China 20%. Toate țările de origine și cifrele reprezentând procentajele de participare la amestec vor apărea pe etichetă cu fonturi identice, în ordinea descrescătoare a procentajului.

Piața mierii din România este invadată de falsuri și cupaje de sorturi ce nu au legătură cu specificitatea locală. Acest fenomen a dus la scăderea prețului mierii. Este necesară o atitudine fermă de combatere a fenomenului de adulterare a mierii prin măsuri de disciplinare din punct de vedere al calității.

CAPITOLUL II Ameliorarea raselor de albine

Art. 6. -  (1) Ameliorarea albinelor din România se realizează prin programul național de ameliorare întocmit de organizațiile și asociațiile acreditate de Agenția Națională pentru Zootehnie «Prof. dr. G. K. Constantinescu» pentru înființarea și menținerea evidențelor genealogice, respectiv registre genealogice.

(2) Programul național de ameliorare are la bază ameliorarea rasei locale A. M. Carpatica, în rasă curată, elaborat în conformitate cu legislația națională și programul național de ameliorare a albinelor.

După aliniatul (2) al Art. 6 se introduce un nou aliniat (21) cu următorul conținut:

 

 (21) Biotehnologiile și manipulările genetice sunt de competența institutelor de cercetare și de învățământ superior de profil iar aplicarea lor în practică se face sub controlul Ministerului Agriculturii și  Dezvoltării Rurale și al autorității competente, Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”.

 

 

 

 

Capitolul ameliorare și selecție trebuie să promoveze și să încurajeze tehnologiile de vârf. Pentru acest motiv  considerăm necesară reglementarea cadrului de cercetare și  manipulare genetică sub stricta supraveghere a MADR.

(3) Producerea pentru comercializare a mătcilor poate fi realizată doar de stupine de multiplicare și de elită, autorizate în acest scop, conform prevederilor legislației în vigoare.

După alineatul (3) al Art. 6 se introduc două noi alineate (31) și respectiv (32)  cu următorul conținut:

 

(31) Pentru distribuirea  corectă și echitabilă a beneficiilor rezultate din creșterea albinelor, asociațiile sprijină și coordonează fermele de elită și multiplicare, ține registre zootehnice (genealogice) și înființează stațiuni de testare și de însămânțări artificiale. Fermele, cooperativele și societățile comerciale cu programe de producere de material biologic, ameliorare și testare înființate în cadrul asociaților, vor fi recunoscute de autoritatea competentă.

(32)  Crescătorul de albine are dreptul de a concepe și de a implementa un program propriu de ameliorare fără ca acesta să fie aprobat de autoritatea competent. Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" va reglementa activitatea respectivă prin metodologie doar pentru situațiile  în care programul individual implică tranzacții comerciale cu material biologic sau pune în pericol programe de ameliorare/conservare a rasei sau a ecotipului din zona.

 

 

 

 

Asociațiile profesionale ale apicultorilor pot constitui sau coordona ferme de elită și respectiv de multiplicare, fiind cele mai în măsură să țină registrele de evidență genealogică pentru acestea, fiind garantată astfel neutralitatea.

 

 

 

 

 

 

 

 

Fiecare apicultor își are în practică propriul program de selecție a materialului genetic, în vederea ameliorării performanțelor comerciale în primul rând. Acest lucru nu necesită măsuri de supraveghere din partea ANZ câtă vreme materialul genetic astfel obținut nu este pus în circuitul comercial, fiind doar de uzul propriu. În lipsa reglementarii propuse de noi ar fi subînțeles că se interzice apicultorilor să își conceapă propriile programe.

(4) În scopul protecției materialului biologic autohton, introducerea de material biologic pe teritoriul României va fi autorizată de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, cu avizul consultativ al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură S.A.

 

Alineatul (4) al Art. 6 se reformulează și va avea următorul cuprins:

 

(4) Pentru asigurarea sănătății albinelor, pentru protejarea și evitarea degradării patrimoniului genetic național și pentru evitarea bolilor emergente, toate introducerile de material biologic apicol  pe teritoriul României se avizează de către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și se fac cu respectarea codului zoo-sanitar internațional sub supravegherea Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

 

 

 

Considerăm necesară întărirea disciplinei genetice prin controlul mișcării materialului genetic. Din aceasta perspectivă, aprobările pentru introducerea materialului genetic pe teritoriul României trebuie date de către MADR. Urmărirea încadrării în Programul național de ameliorare revine ANZ iar ANSVSA trebuie să ia măsurile active pentru evitarea răspândirii bolilor.

Art. 7. -

Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" elaborează metodologia privind realizarea și omologarea de noi creații biologice - rase, linii și hibrizi, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

 

La Art. 7 se introduc două noi alineate (2) și respectiv (3) cu următorul conținut:

 

 (2) Pentru a putea fi controlate oficial, fermele apicole producătoare de material biologic trebuie să anunțe în prealabil autoritatea competentă (ANZ) localizarea și programul de producere pe date calendaristice. Stupinele de producere a materialului biologic nu au voie să facă transhumanță (pastoral). Nu reprezintă transhumantă, în sensul prezentului articol, transportul coloniilor de albine în vederea izolării lor în stații de împerechere.

(3)Autoritatea competentă elaborează norme zootehnice privind comerțul cu material biologic apicol și norme privind testarea performantelor pentru stupinele producătoare de material biologic pe care le autorizează, le supraveghează și, la nevoie, le suspendă sau le retrage autorizarea (recunoașterea).

 

 

 

 

 

Sunt necesare delimitările cadrului de desfășurare a activității fermelor de multiplicare, de asemenea este necesară introducerea în textul legii a posibilității retragerii de către autoritatea competentă ANZ, a acreditarii fermei în condițiile în care ea nu mai îndeplinește condițiile de acreditare ori se constată că nu mai respectă programul național de ameliorare în interiorul căruia trebuie să acționeze.

Art. 8. -

În scopul îmbunătățirii resurselor melifere, autoritățile administrației publice locale vor folosi cu prioritate terenurile pe care le au în administrare la plantarea terenurilor improprii pentru agricultură, a râpelor, a marginilor de drumuri, a spațiilor verzi, cu arbori, arbuști și alte plante ornamentale care prezintă și interes pentru apicultură.

La Art. 8 se introduce un nou alineat, (2), cu următorul conținut:

 

(2) Autoritățile administrației publice locale vor da în folosință gratuită, la cerere, pentru organizarea de ferme de producere a materialului biologic apicol terenurile aflate în zone protejate (braniști).

Fermele de multiplicare nu pot fi amplasate în zone în care există amplasate alte stupine deoarece este afectată acuratețea programului de ameliorare datorită particularităților de specie ale reproducerii la albine.

Ariile protejate se pretează cel mai bine pentru crearea acelor „Insule” în care reproducerea poate fi controlată.

Art. 9. –

Apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligați să comunice autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială se află locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum și adresa deținătorului de stupi, asigurând evidența acestora, dar și protecția familiilor de albine împotriva tratamentelor fitosanitare.

La Art. 9 se introduce un alineat nou (2) cu următorul conținut:

 

(2) La amplasarea stupinelor în pastoral pe terenuri proprietate privată, apicultorul va solicita aprobarea amplasării stupilor proprietarului sau administratorului terenului respectiv anterior comunicării către autoritățile publice locale.

Este necesară elaborarea unui ghid de bune practici între apicultor și fermier. Până atunci, acordul proprietarului de teren, în cazul stupăritului pastoral ce presupune valorificarea unor culturi agricole este necesar.

Art. 10. -

(1) Polenizarea dirijată a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor se realizează pe bază de contracte încheiate între proprietarii familiilor de albine și deținătorii de culturi.

(2) Costurile prestației de polenizare se stabilesc prin negociere între părți.

Art. 11. -

(1)  Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi administratorii terenurilor agricole sau silvice sunt obligate să asigure gratuit apicultorilor vetre de stupină temporare sau permanente, pe baza autorizaţiei de stupărit pastoral depuse de către aceştia la consiliul local.

(2) Vetrele de stupină pot fi atribuite în județul de domiciliu al apicultorului sau în alte județe.

(3) Suprafeţele de teren se atribuie gratuit de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de administratorii terenurilor agricole sau silvice pentru vatra de stupină în funcţie de mărimea stupinei, în locuri accesibile mijloacelor de transport, şi nu vor fi mai mici de 5 mp pentru fiecare familie de albine şi de 50 mp pentru pavilioane.

Art. 12. -

(1)  Amplasarea familiilor de albine pe terenurile deţinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanţă de cel puţin 10 m faţă de drumurile publice, sau hotarele proprietăţilor din domeniul public aflate în intravilan ori în extravilan şi la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de hotarele proprietăţilor din domeniul privat aflate în intravilan ori în extravilan. 

(2) Dacă distanța față de obiectivele prevăzute la alin. (1) este mai mică de 5 m, familiile de albine trebuie să fie despărțite de acestea printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălțime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul solului, și care să continue pe aceeași linie încă 2 m dincolo de stupii amplasați la extremitățile stupinei.Practică judiciară (1)

(3)  Numărul familiilor de albine amplasate pe vatra permanentă, pentru iernat, nu este limitat

 (4) Apicultorii sunt obligați să respecte distanța dintre stupine de minimum 100 m la masivele melifere din păduri, de minimum 300 m la culturile agricole și să nu amplaseze stupina pe direcția de zbor a albinelor aparținând altor stupine sau să amplaseze stupina între alte stupine și sursa de cules.

Art. 13. Abrogat  Legea nr. 280/2015 

 

 

Art. 14. -

Apicultorii sunt obligați să respecte normele sanitar-veterinare privind diagnosticarea și tratamentul familiilor de albine bolnave.

Art. 14 alineatul (1) va avea următorul conținut:

 

(1)Apicultorii sunt obligați să respecte programele de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului. Supravegherea sanitară oficială permanentă a coloniilor de albine revine Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și se asigură fie prin personalul acesteia fie prin controlori și consilieri apicoli (apicultori cu pregătire superioară de profil sau special formați) ai unei organizații abilitate.

 

La Art. 14 se introduce un nou alineat (2) cu următorul conținut:

 

(2) Medicamentele și suplimentele alimentare destinate tratamentelor și întreținerii familiilor de albine trebuie să corespunda parametrilor de calitate și salubritate și să fie autorizate/notificate la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de uz Veterinar/alte instituții abilitate, după caz.

Există tendința de calificare a unor persoane pentru activitatea de supraveghere sanitară veterinară a stupinelor. Din experiența altor state, existența unor persoane corespunzător calificate, responsabile cu supravegherea sănătății albinelor a dus la reducerea numărului de stupine nedeclarate ce reprezintă o sursă de infestare și infecție pentru celelalte, aflate într-o rază de până la 5 km. Nevoia practică resimțită în sector impune reglementarea lor în prima instanță, pentru ca mai apoi acești tehnicieni apicoli să devină operaționali.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru a nu polua cu reziduuri produsele apicole, considerate alimente, apicultorul este obligat să folosească pentru combaterea bolilor și dăunătorilor numai medicamente și suplimente nutritive autorizate/notificate la ICPBMV/alte instituții abilitate.

Art. 15. -

(1) Pentru prevenirea intoxicațiilor la albine, deținătorii de suprafețe agricole și silvice care efectuează tratamente chimice la culturile agricole și silvice pe care le dețin sunt obligați să anunțe, în scris, consiliile locale cu cel puțin 48 de ore înainte de efectuarea tratamentului, precum și denumirea produsului folosit.

(2) Consiliile locale, precum și administratorii terenurilor agricole sau silvice trebuie să anunțe, în scris sau telefonic, apicultorii care au vatră de stupină staționară/permanentă sau temporară/pastorală, cu cel puțin 24 de ore înaintea efectuării de către deținătorii de terenuri agricole sau silvice a tratamentelor cu substanțe chimice, în vederea prevenirii intoxicațiilor la albine.

(3) În cazul în care apicultorul, prin nerespectarea de către deținătorul de suprafețe agricole și silvice a prevederilor alin. (1), înregistrează mortalități la familiile de albine, consiliul local și administratorii terenurilor agricole sau silvice, în baza documentului sanitar-veterinar de constatare a cauzelor mortalității, întocmesc un proces-verbal de evaluare a pagubelor și stabilesc cuantumul despăgubirilor care se acordă apicultorului de către deținătorii de suprafețe agricole sau silvice, la valoarea de piață a familiilor de albine și a producției de miere care ar fi trebuit obținută în urma culesului.

 

 

Art. 16. -

(1) Prin derogare de la prevederile art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, mijloacele de transport autopropulsate înregistrate în circulație, care efectuează transportul stupilor în pastoral, sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport.

Art. 16 alineatul (1) va avea următorul conținut:

 

(1) Prin derogare de la prevederile art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, mijloacele de transport autopropulsate  și pavilioanele apicole înregistrate în circulație, care efectuează exclusiv transportul stupilor în pastoral, sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport.

 

 

 

Atât autovehiculele autopropulsate cât și pavilioanele apicole ce au destinație exclusivă găzduirii și, implicit, transportului familiilor de albine au același scop și trebuie reglementate în mod unitar.

Art. 17. -

Având în vedere importanța deosebită pe care o are baza meliferă națională pentru apicultură și producțiile realizate, organizarea activității de stupărit pastoral reprezintă o prioritate pentru consiliile locale, precum și pentru administratorii terenurilor agricole sau silvice.

 

 

CAPITOLUL III Dispoziții finale

Art. 18. -

(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:

a) cu avertisment sau amendă de la 50 lei la 70 lei, în cazul nedeținerii carnetului de stupină;

 b) cu avertisment sau amendă de la 25 lei la 50 lei, în cazul necompletării carnetului de stupină;

c) cu avertisment sau amendă de la 50 lei la 100 lei, în cazul neidentificării stupilor de către apicultor la formele asociative de profil legal constituite, conform legislației în domeniu;

d) cu avertisment sau amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul neidentificării stupilor de către formele asociative de profil, legal constituite, conform legislației în domeniu;

e) cu avertisment sau amendă de la 50 lei la 100 lei, în cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate în pastoral;

f) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul vânzării materialului biologic apicol de elită și multiplicare neautorizat;

g) cu amendă de la 50 lei la 100 lei, în cazul neanunțării de către apicultor, în maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatră, a consiliului local și a administratorilor terenurilor agricole sau silvice pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral;

h) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul nerespectării de către apicultor a distanțelor dintre stupine la masivele melifere din păduri;

i) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul nerespectării de către apicultor a distanțelor dintre stupine la culturile agricole;

j) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul amplasării de către apicultor a stupinei pe direcția de zbor a albinelor aparținând altor stupine sau al amplasării stupinei între alte stupine și sursa de cules;

k) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 15 alin. (1) și (2), precum și acordarea de despăgubiri apicultorului pentru daunele create;

l) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 13 alin. (1) și (2).

Art. 18. alineatul (1) litera a) cu avertisment sau amendă de 100 lei, în cazul ne-deținerii carnetului de stupină;

 b) cu avertisment sau amendă de 100 le în cazul ne-completării carnetului de stupină;

 

Art. 18. alineatul (1) litera f) se abrogă.

 

După alineatul (1) se introduce un nou alineat (11) care va avea următorul cuprins:

 

(11) Constituie contravenție si se sancționează cu amendă de la 40.000 la 50.000 lei, cu aplicarea măsurii complementare de confiscare și distrugere a  produsului dacă este pusă în circulație miere falsificată sau dacă eticheta nu respectă prevederile Art. 51. Constatarea contravenției, aplicarea sancțiunilor și a măsurilor complementare  se face de către persoane împuternicite din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și Oficiul Pentru Protecția Consumatorului.

Este  necesară întărirea disciplinei în ce privește deținerea și completarea unicului document de urmărire a activității stupinei precum și punerea pe piață a unor produse de calitate. Din această perspectivă, se impune creșterea intensității măsurilor punitive ale statului prin instituțiile sale abilitate.

Art. 19. -

Prevederile prezentei legi referitoare la contravenții se completează cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

După Art. 19  se introduce un nou articol 191 cu următorul conținut: 

 

Art. 191 Constituie infracțiune și se pedepsește conform legii penale cu închisoare de la 6 luni la 2 ani falsificarea înscrisurilor în evidențele oficiale ale fermelor de multiplicare și de elită.

 

 

Disciplina genetică în ce privește acuratețea respectării programelor de ameliorare trebuie întărită și garantată de stat. Falsul în înscrisurile cu privire la originea materialului genetic trebuie pedepsit de legea penală.

Art. 20. -

La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea apiculturii nr. 89/1998, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 5 august 2010, se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

Art. II. – În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale elaborează Regulamentul privind organizarea stupăritului în România, pe care îl aprobă prin ordin al ministrului.

Se abrogă Art. II